joi, 24 martie 2011

Out of life.

trezesc cu mici picături de apa alunecandu'mi pe obrazul amprentat de seceta de sentimente ce a pus stapanire în ultimii ani pe sufletul meu.Desertul care ma inconjoara indeparteaza rapid orice urma de speranta.Nisipul fin si atat de fierbinte este singurul care imi mai este aproape.Orice tip de viata este absorbita usor de caldura dogoritoare din fiinta mea.Plimbandu'mi corpul prin nisipul sufocant un timp indelungat,ma lovesc de un perete de sticla care parca se inalta la infinit.Dezorientata de ciudata aparitie,imi intorc privirea si observ cum o imensa gaura inghite tot din jurul meu,nisipul scurgandu'se alene.Incercarea de a scapa este inutila,oboseala acaparand orice dorinta de a continua lupta.Ma las purtata spre sfarsit,nisipul parand mult mai fin si mai primitor ca prima data,lasandu'ma sa'mi impart sfarsitul cu acesta.Afundata in abisul fara final,cad liber in gol,dorindu'mi ca acest moment sa nu se mai incheie,sa raman suspendata in mainile nemiloase ale timpului.Dar dorinta nu imi este ascultata,si ma trezesc intr'un intuneric profund,aerul rarefiandu'se cu fiecare rasuflare.Aceeasi pereti de sticla care ma urmaresc,acelasi nisip intepator ce'mi mangaie pielea,ingropandu'ma sub acesta.
Se pare ca sunt pierduta,pentru eternitate.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu